Noir a Paris

Şi a fost Salon du Livre.

Ar fi multe de spus şi multe de comentat. Pro şi contra, ca întotdeauna…

Cred însă că două sunt cele mai importante concluzii după cele câteva zile de promenadă profesională prin pavilionul 1 de la Parc des Expositions / Porte de Versailles / Paris.

*

1. Vizitatori mulţi, cumpărători… Ca la noi la Gaudeamus. Copii în şiruri lungi, ţinându-se de mână, ca uriaşe fiinţe miriapode, zeci, sute, mii de şiruri de copii. Vizitatori de toate felurile, curioşi, distraţi, atenţi, informaţi… Dar parcă prea puţine cozi. Doar la editurile mari (la Gallimard, de exemplu) cozile de la case atingeau câte o duzină de persoane. La fel la du Seuil, Fayard, Actes Sud… Unii editori mi-au spus că nu au vândut decât un exemplar sau două pe titlu. Aşadar, vânzări slabe. Cozile la autografe, tot numai la cei mari… Am văzut autori străini în faţa cărora nu era nimeni… Un pic jenant. Ar mai fi de adăugat şi spaţiul liber, neocupat din spatele pavilionului; aproximativ o treime a rămas goală. Şi tot de remarcat absenţe interesante: standul Portugaliei sau al Greciei… Barcelona, ca şi România, a fost invitat de onoare. Nu am zărit nici Spania…

Nu prea e a bună… ce se întâmplă?

*

2. Poliţiste peste tot. Fiecare editură mai mică sau mai mare are o serie noir. Mai cu nordici, mai cu italieni, sau doar au localnici, indiferent dacă e un editor mare, ca Actes Sud (actes noir / foto) sau Folio Policier de la Gallimard, până la buticuri editoriale din Bretania sau Normandia. Mese întregi de romane poliţiste, mii de titluri.

Am discutat cu cei de la Gaia şi cu cei de la L’Ecailler (acolo unde a apărut romanul lui Bogdan Teodorescu – Des mes bien… ou presque, adică Băieţi buni) cu cei de la Metaille şi cu cei de la Gingko… Toţi vor polar şi noir, toţi vor autori români. Să fie primit.

*

Despre standul României, numai de bine. Carte multă, diversă, cohorte de scriitori, din nefericire doar un singur librar de la Cărtureşti, adoptat de echipa FNAC. Un singur librar cu mii de volume în română… Greu!

*

Lovit pe malurile Senei de un frig crud, asezonat cu un vânt usturător, m-am luptat un pic cu o răceală rebelă, cu febră şi frisoane. Aşadar, iubiţi cititori, mai puţin text şi mai multe imagini. Sănătate şi pe curând!

P.S. Ce am mai învăţat la Salon: că vinul roşu nu merge cu mocheta bej deschis şi că bateriile la microfoanele fără fir ar trebui schimbate la fiecare 2 ore.

  

Bogdan-Hrib

Despre Bogdan HRIB

Bogdan HRIB a scris 17 articole în Revista de suspans.

Bogdan Hrib (1966) este jurnalist şi editor. A publicat fotoreportaje şi anchete la începutul anilor 90, apoi în 1993 a fondat Editura Tritonic. A ţinut prelegeri despre fotojurnalism şi despre editarea de carte. În prezent este consilier editorial la Revista Flacăra. Este autorul a patru romane avându-l ca protagonist pe Stelian Munteanu, un fost jurnalist forţat să se adapteze unor situaţii noi. Acestea sunt: "Filiera grecească", "Blestemul manuscrisului", scris în colaborare cu Răzvan Dolea, "Somalia, mon amour", scris în colaborare cu Sofia Matei şi "Ucideţi generalul". În 2012 publică un nou roman, "Ultima fotografie", independent de seria Stelian Munteanu, la Editura Cartea Românească.

Print Friendly

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *