Miam-miam

Marc Filipson

Marc Filipson

Am fost de curând la Bruxelles, unde m-am întâlnit cu Alain Berenboom, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori belgieni de limbă franceză, autor şi de cărţi poliţiste cu mare priză la public. Un roman al acestuia, Perils en ce royaume, l-am prezentat în cadrul rubricii Profesionistul, în urmă cu câteva luni: Dacă e mai, e Belgia. Cartea va apărea nu peste mult timp în limba română cu titlul Primejdii în regat (fragmente se pot citi în Ziarul de Duminică) în excelenta traducere a doamnei Ileana Cantuniari. Alain Berenboom este şi avocat, o autoritate internaţională în domeniul drepturilor de autor, şi Cavaler al Ordinului Leopold.

Ne-am fixat întrevederea la cafeneaua librăriei Filigranes. Nu-l mai întâlnisem niciodată, dar l-am recunoscut după fotografii – un bărbat căruia nu-i dai 66 de ani, cu ochii sclipind de inteligenţă, cu un chip de om afabil. S-a dovedit că are şi mult umor – dar asta bănuiam, după ce-i citisem Perils en ce royaume. Am discutat despre situaţia polar-ului în Belgia, i-am povestit care-i situaţia scrierilor noir de la noi, am schimbat opinii despre destinul literaturii într-o epocă de expansiune a internetului. Din păcate, n-am stat prea multă vreme la taclale – amândoi mai aveam în seara aceea de bifat alte puncte din program.

Şi totuşi, după ce m-am uitat la ceas, eu am mai zăbovit în librăria căreia nu-i acordasem prea multă atenţie după ce-i păşisem pragul, absorbit de conversaţia cu Alain Berenboom.

Tot învârtindu-mă prin faţa rafturilor cu cărţi, întâmplarea a făcut să-l cunosc şi pe patronul librăriei, Marc Filipson.

Viaţa acestui cincagenar e un adevărat roman. La 15 ani deja câştiga bani lucrând în comerţul cu carte. După câteva încercări ratate de a deveni inginer a ajuns învăţător. N-a profesat prea mult, nemulţumit de salariu. A devenit patronul unei librării de 25 de metri pătraţi. A fost expropriat şi după aceea a fondat Filigranes, cu o suprafaţă de 180 de metri pătraţi, pe Avenue des Arts 39-40. Un incendiu era să-i dea o lovitură letală, dar Marc Filipson nu s-a descurajat, dimpotrivă, şi-a extins afacerea, a modernizat-o, pentru a o aduce la standardele secolului XXI. Iar asta într-un cartier unde totul devine pustiu după închiderea birourilor, ca să nu mai vorbim de week-end-uri când doar datorită librăriei trece cineva prin zonă, ea fiind un punct de atracţie, un loc de randevu şi pentru tineri, şi pentru vârstnici.

Mă rog, am exagerat puţin, pentru a sublinia importanţa la care a ajuns această oază de bun gust şi frumuseţe.

Orarul? Librăria este deschisă zilnic.

Astăzi Filigranes ocupă o suprafaţă de 2600 de metri pătraţi, iar cifra de afaceri lunară e de peste un milion de euro.

Puteţi să-i cunoaşteţi ambianţa prin care m-am plimbat vizionând filmuleţul postat pe site-ul librăriei. Un decor modern, luminat a giorno, în care cărţile sunt prezentate pe rafturi sau pe „insule” cu o mare grijă, oferind vizibilitate tuturor titlurilor.

De-abia după ce am început să trec dintr-o încăpere în alta am înţeles de ce la intrare mi s-a înmânat o hartă. Dacă mi s-ar fi oferit şi o busolă ar fi fost şi mai bine.

Raioane… Multe raioane… Fiecare consacrat unui domeniu – Literatură, Ştiinţă, Arte Frumoase, Tineret, Viaţă practică, Călătorii, Presă, Benzi desenate… Cărţi în limbile engleză, spaniolă, italiană, germană şi olandeză… Papetărie…

Şi pretutindeni teancuri de thrillere din toate părţile lumii. Ba nu, nu şi de la noi.

Totul informatizat, ca să descoperi rapid ceea ce doreşti. Dacă nu te descurci la computer, îi întrebi pe librari – toţi oameni serviabili şi avizaţi, care, ca şi patronul lor, îşi iubesc profesia, nu seamănă cu unii figuranţi plictisiţi din librăriile noastre.

Există un bar unde se servesc caviar şi şampanie, poţi cumpăra diverse sortimente din vestita ciocolată belgiană, s-a amenajat şi un spaţiu pentru demonstraţii de bucătărie, dacă vrei să iei cuiva un cadou îţi stă la dispoziţie o adevărată pivniţă de vinuri din care să alegi o sticlă dintr-o podgorie faimoasă.

Din loc în loc, spaţii pentru conferinţe, pentru lansări şi sesiuni de autografe – programarea se face cu mult timp înainte, iar publicul vine în număr mare, fără a fi mânat de la spate.

Dacă vrei să răsfoieşti o carte până când te hotărăşti dacă merită sau nu s-o achiziţionezi pentru biblioteca ta, poţi sta pe o canapea, într-un fotoliu, sau pe un scaun la o masă unde poţi savura în acelaşi timp şi o cafea.

Marc Filipson face parte din acea categorie de oameni care doreşte şi reuşeşte să îmbine educaţia prin intermediul lecturii cu spiritul unei afaceri de succes. După cum însuşi afirmă, celor care păşesc în universul pe care l-a creat îi place să le provoace cât mai multe satisfacţii, şi să le propună cât mai multe oferte, astfel încât aceştia să exclame pofticioşi: miam-miam…

Despre George ARION

George ARION a scris 21 articole în Revista de suspans.

George ARION s-a născut la 5 aprilie 1946 la Tecuci. Absolvent al Facultăţii de Limba şi Literatura Română din Bucureşti – 1970. PDG la S.C. Publicaţiile Flacăra S.A. şi Preşedintele Fundaţiei „Premiile Flacăra”. A publicat: Cărţi de poezie: Copiii lăsaţi singuri – 1979, Editura „Scrisul românesc”; Amintiri din cetatea nimănui – 1983, Editura „Cartea românească”; Traversarea – 1997, Editura Funaţiei „Premiile Flacăra”. Versuri pentru copii: Uite cine nu vorbeşte – 1997, Ediura Flacăra. Critică literară: Alexandru Philippide sau drama unicităţii – 1981, eseu, Editura Eminescu. A semnat în Flacăra cronici literare. Din 2006 susţine o rubrică de prezentare a cărţilor poliţiste în ediţia de duminică a Jurnalului naţional. Proză: Atac în bibliotecă – 1983, Editura Eminescu, reeditări în 1993 la Editura Flacăra şi în 2008 la Crime Scene Publishing; Profesionistul – 1985, Editura Eminescu; Trucaj – 1986, Editura Albatros; Pe ce picior dansaţi? - 1990, Editura Eminescu; Crimele din Barintown – 1995, Editura Flacăra; Nesfârşita zi de ieri – 1997, Editura Flacăra, reeditare sub titlul Şah la rege în 2008 la Editura Tritonic; Detectiv fără voie (integrala Andrei Mladin) – 2001, Editura All, reeditare 2008, Editura Crime Scene Publishing; Cameleonul – 2001, Editura Fundaţiei Pro, reeditare 2009, Editura Crime Scene Publishing; Anchetele unui detectiv singur – 2003, Editura Fundaţiei „Premiile Flacăra”; Spioni în arşiţă – 2003, Editura Fundaţiei „Premiile Flacăra”, reeditare 2010, Editura Crime Scene Publishing; Necuratul din Colga – 2004, Editura Fundaţiei „Premiile Flacăra”; Crime sofisticate – 2009, Editura Crime Scene Publishing. Publicistică: Interviuri – 1979, Editura Eminescu; Interviuri II – 1982, Editura Eminescu; Dialogul continuă – 1988, Editua Albatros; Viaţa sub un preşedinte de regat – 1997, Editura Flacăra; O istorie a societăţii româneşti contemporane în interviuri (1975-1999) – 1999, Editura Fundaţiei „Premiile Flacăra”, reeditare în 2005, incluzând şi interviurile din perioada 2000-2005; Linişte! Corupţii lucrează pentru noi – 2003, Editura Fundaţiei „Premiile Flacăra”. Film: Scenarii la filmele Enigmele se explică în zori – 1989, regia Aurel Miheleş, şi Atac în bibliotecă – 1992, regia Mircea Drăgan. Televiziune: Scenariu la serialul poliţist Detectiv fără voie (zece episoade realizate la Televiziunea Română) – 2001, regia Silviu Jicman. Operă: Autor al libretului operei În labirint – muzică Liana Alexandra. Opera a fost montată la Timişoara şi a fost prezentată în 1988 în cadrul Festivalului „George Enescu”. Teatru: Autograf – monolog dramatic, 150 de spectacole la Teatrul Naţional Bucureşti; Scena crimei – 2003, Editura Fundaţiei „Premiile Flacăra” (piesă poliţistă transmisă la Radio România în 2009). Vers şi muzică: CD-ul Soldat căzut din iubire – 2009; versuri – George Arion, muzica şi intepretarea – Eugen Cristea. Premii, distincţii: Premiul revistei Amfiteatru – 1970; Premiul revistei Flacăra – 1982; de trei ori Premiul Uniunii Scriitorilor (1985, 1995) – pentru romanele Profesionistul şi Crimele din Barintown, şi pentru O istorie a societăţii româneşti contemporane în interviuri – 1999; Premiul Consiliului Ziariştilor pentru Interviuri – 1987; Premiul Constiliului Ziariştilor pentru cronici sportive – 1988; Premiul revistei Tomis – 1994; Premiul Ministerului de Interne pentru cărţile sale poliţiste – 1999 şi 2003. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Cetăţean de onoare al oraşului Tecuci.

Print Friendly

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *