Oferta estivală

Şi a venit timpul pentru numărul nostru de vară…

În lunile scurse de la ediţia anterioară s-au adunat, aşa cum speram, multe şi interesante materiale. Le-am selectat pe cele mai bune şi vi le oferim acum spre delectare.

În primul rând, găsiţi în ediţia noastră estivală multă proză. Pe Grigore Toloacă vi-l amintiţi din numărul 17. Ei bine, acest autor recent descoperit de noi revine acum cu nu mai puţin de trei povestiri poliţiste (Cocostârcul, Dragoste la prima vedere şi Vulpea). Tot la capitolul „descoperiri revelatorii” îl amintim şi pe Radu Găvan, autorul romanului self-published Exorcizat şi al culegerii de povestiri Demonul şi ploaia. Pentru a vă familiariza cu aceasta din urmă, reproducem acum povestirea Instinct. Radu Găvan este însă un autor în plin avânt creativ, aşa că ne serveşte şi o piesă inedită: O viaţă nouă e-un text matur, abordând tema obsesiei maladive. În aceeaşi idee a apropierii de un volum mai puţin circulat, reluăm povestirea Ultima pagină, cea care deschide romanul modular Pivniţa (reeditare după 20 de ani a volumului Cuptorul cu microunde) al lui Radu Ţuculescu – la rubrica de recenzii, găsiţi şi o prezentare a romanului, semnată de Radu-Ilarion Munteanu. Cristina Nemerovschi e prezentă în acest număr nu doar ca titulară de rubrică (la Pervertirea vorbeşte acum despre… Mămăligă!), ci şi ca scriitoare la fel de talentată cum o ştiam. Fuga, ne-a mărturisit ea, a pornit de la o provocare, de la un vers de Al. Macedonski. Nou-venit în revista noastră este Laurenţiu Daniel Ginghina, un tânăr care ne-a convins, cu Miguel, că merită toată atenţia şi a cărui colaborare o vom cultiva, cu siguranţă, în numerele viitoare. George C. Dumitru, un foarte abil autor de proză scurtă (ne-a demonstrat-o în cele două volume pe care le-a publicat până acum, Poveste cu o fată, Vremea, 2010, şi Mişcarea de rezistenţă, Paralela 45, 2013), ne dă să gustăm o felie, Nu copiii!, din cea de-a treia apariţie editorială a sa: Sub mâinile ei, Karth, 2014. Doar de un fragment din romanul Specimenul (Cărţile Arven, 2014) de Andrei Trifănescu este nevoie pentru a ne convinge că tânărul autor are gânduri mari. Valentina Muşat ne povesteşte despre o vrăjitoare bună şi despre influenţa ei în familie, în Moştenirea. Nicolae Cornescian începe un nou foileton, Psihoze, acum, că Extremele cu care ne-a încântat până acum sunt pe cale să apară pe piaţă între coperte de carte. În sens invers, Adrian Onciu, unul dintre cei mai versatili autori români de thrillere, ne-a făcut onoarea de-a ne oferi spre publicare, pe parcursul acestui an, a textului revăzut şi adăugit al romanului său de debut, Cercul Kagan. Mai departe, prin strădania lui Dan Butuza, la capitolul proză de import bifăm trei autori extrem de importanţi. Avem bucuria reîntâlnirii cu Ty Schwamberger, care, în Piticul, ne învaţă că îngrijirea grădinii, o treabă aşa neplăcută cum este, poate fi făcută la îndemnul cui nici nu te aştepţi. Helen Marshall, căreia Mihai Adăscăliţei i-a luat un amplu interviu (îl găsiţi la rubrica dedicată, sub titlul Istoria seamănă cu o poveste de groază: toată lumea moare la sfârşit), descrie regulile şi consecinţele unui periculos Joc de-a spânzurătoarea, o povestire apărută iniţial în Tor.com şi care va face parte din viitoarea culegere de autor Gifts for the One Who Comes After (ChiZine Publications, 2014). La urmă, dar deloc cel mai neînsemnat, avem un titan al genului weird: Laird Barron însuşi. Cântec de moarte la frontieră, povestire apărută iniţial în Nightmare Magazine (nr. 1, octombrie 2012) şi reluată în Best Horror of the Year, antologie editată de Ellen Datlow, este tradusă în premieră în România prin bunăvoinţa autorului.

Recomandări cinematografice ne fac Antuza Genescu (un sf actual, Trancendence) şi Anamaria Ionescu (un film istoric la fel de actual, The Monuments Men). Tot Anamaria prezintă şi volumul de debut al lui Eugen Lenghel, 9 istorii reutilizate, lansat de curând la editura Tritonic. Iar eu vă prezint un alt debut, dar de altă factură (un fantasy distopic!), Ultimul avanpost de Lavinia Călina, şi cel mai recent roman al maestrului George Arion, Insula cărţilor. De recenzarea cărţilor în limba engleză se ocupă, cu aceeaşi dedicare şi aplecare, Gabriel Damian: Community de Graham Masterton („un Stephen King britanic”), The Final Winter de Iain Rob Wright şi Population Zero de Wrath James White. Mărturisesc că eu însumi abia aştept să-mi înfig colţii de cititor în tustrele aceste romane!

Autorii noştri publicaţi în numărul trecut şi pe care am decis să-i scoatem „la export”, prin traducere în limba engleză (aparţinându-i tot neobositului Dan Butuza), sunt Diana Alzner cu A Dash of Kindness şi Radu Găvan cu On a Friday in December. Sperăm să fie prizaţi la fel de bine de publicul străin cum a făcut-o publicul nostru. La aceeaşi rubrică de limbă engleză găzduim şi o recenzie, scrisă de Elena Atudosiei, la cea de-a doua apariţie editorială purtând semnătura lui Cătălin Pînzaru, romanul Jamais vu.

Lista rubricilor noastre a suferit o uşoară modificare. Filiera lui Bogdan Hrib a făcut loc unui come-back: Îmblânzitorul lui A.R. Deleanu. La Profesionistul, George Arion, aflat într-o bine-meritată lansare internaţională pe filieră franceză, ca urmare a traducerii romanului său Nesfârşita zi de ieri (Cible royale, tras. Sylvain Audet, Genèse Edition), poartă O discuţie cu Richard Contin, editorul unuia dintre cele mai importante fanzine franceze dedicate „polarului”, Le Concierge-masque. Cât despre Kindle, rubrica ce-mi aparţine, îngăduiţi-i ca-n ediţia de faţă să absenteze. Nu pentru că n-aş fi avut “materie primă” (ba dimpotrivă!), ci pentru că n-am avut conştiinciozitatea necesară completării ei.

Vedeţi, aşadar, că numărul 18 este doldora de lucruri numai bune de citit în vara toridă care ne aşteaptă. Fie care Revista de suspans să vă însoţească, la umbră sau la soare, în multe şi plăcute zile de relaxare.

Nu închei înainte de a vă reaminti că este pe piaţă, graţie editurii Herg Benet, prima antologie best-of care adună caimacul în materie de proză a ceea ce a-ţi putut citit în revista noastră în primele douăsprezece ediţii. Un volum extrem de atrăgător, atât ca aspect, cât şi ca ofertă de conţinut – dacă-mi e îngăduit-această laudă. Îl găsiţi cam peste tot, dar sigur-sigur aici.

Vă aveţi o vară de povestit!


Ilustraţiile care însoţesc prozele din acest număr fac parte din grupajul No brainer de Cristina SchekCristofor Arts.

Imagini realizate cu ocazia World Zombie Day, Londra, 2013.

Despre Mircea PRICĂJAN

Mircea PRICĂJAN a scris 74 articole în Revista de suspans.

Născut la 2 septembrie 1980, Oradea; absolvit Facultatea de Litere, Universitatea Oradea – promoţia 2003, cu o teză despre Stephen King; masterat „Literatura română în context universal”, Facultatea de Litere, Oradea, cu o disertaţie despre literatura fantastică – 2004; în 2002, la Editura Universităţii din Oradea, apare romanul în 2 volume În umbra deasă a realităţii; articole, recenzii, interviuri, proză scurtă, traduceri din limba engleză în mai multe reviste din ţară (Familia, Vatra, Tribuna, Observator cultural, Orizont, Ziarul de duminică, Dilema, Prăvălia culturală, Luceafărul, Flacăra, Lettre Internationale, Respiro etc.) şi străinătate (Taj Mahal Review, Double Dare Press, Distant Worlds, Muse Apprentice Guild, SFFWorld etc.); tradus în jur de 50 de cărţi din limba engleză, apărute la editurile Aquila ’93, Millennium Press, Tritonic, Nemira, RAO, Polirom, Humanitas, Curtea Veche, All, Art, Trei. A fost redactor de carte la editura Curtea Veche. A fost editor-colaborator la revista FLACĂRA. A condus în intervalul 2003-2004 revista electronică IMAGIKON cu apariţie în limba engleză. Între 2010 şi 2012, a fost redactor-şef al revistei on-line SUSPANS. Din 2003, este redactor la revista de cultură FAMILIA. Din 2012, este editor al REVISTEI DE SUSPANS.

Print Friendly

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *